Conservarea şi managementul responsabil al pădurilor şi al ariilor protejate

În România, există peste 250,000 ha. de păduri virgine (cea mai mare suprafaţă din Europa, după Rusia), iar majoritatea pădurilor sunt încă păduri naturale.

Unul dintre obiectivele principale ale proiectelor din domeniul forestier este conservarea acestor zone promovând, în acelaşi timp, un management forestier durabil, care să aducă beneficii pe termen lung atât oamenilor, cât şi mediului înconjurător. Programul implică informarea şi participarea proprietarilor şi administratorilor de păduri, de stat şi private, precum şi a reprezentanţilor companiilor din industria lemnului în sesiuni de pregătire şi specializare.

Rezultate obţinute:

• 17.000 hectare pădure deţinute de 9 comunităţi au primit certificarea FSC de grup;
• certificarea FSC a primei păduri private din România, în jud. Vrancea;
•  înfiinţarea Centrelor de Informare pentru Certificare Forestieră;
• elaborarea unui set de instrumente pentru pădurile cu valoare ridicată de conservare, adaptată la situaţia locală, pe care Regia Naţională a Pădurilor (RNP) le-a utilizat pentru certificarea FSC a 1.000.000 hectare de pădure aflate în proprietatea statului; RNP s-a angajat să supună certificării toate cele 4.000.000 hectare de pădure deţinute, acţiune ce va servi ca exemplu pentru alte state din regiune; 
• instruirea a peste 600 de persoane (proprietari de pădure, angajaţi ai structurilor de stat cu responsabilităţi în domeniu, reprezentanţi ai companiilor din industria lemnului) în certificarea forestieră şi gospodărirea durabilă a pădurilor; 
• identificarea principalelor presiuni şi ameninţări la care sunt supuse ariile protejate din România, prin aplicarea metodolgiei RAPPAM

     Roşia Montană  este o localitate minieră din Munţii Apuseni, judeţul Alba, Transilvania, România. Este situată în Valea Roşiei, străbătută de râul Roşia.Râul Roşia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roşiatică, de unde şi denumirea comunei în română şi maghiară. Culoarea roşiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea pânzei freatice; conţinutul apei depăşeşte de 110 ori limita legală la zinc, de 64 de ori la fier şi de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabilă. Pe raza comunei Roşia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată.Rosia Montana este situata intr-o zona care adaposteste cel mai mare zacamant de aur din Europa, fiind cea mai veche asezare miniera atestata documentar, cunoscuta de pe vremea romanilor sub numele Alburnus Maior.
      O zona exploatata din vremea lui Traian pana in prezent, o zona care si-a luat numele de la culoarea apelor curgatoare poluate de activitatile miniere milenare.
Pana in luna mai 2006 zacamintele de aur si argint din Rosia Montana au fost exploatate de catre Statul Roman prin Compania Nationala a Aurului, Cuprului si Fierului, Minvest SA, prin filiala sa Rosiamin.

  Mineritul cu cianuri este una dintre cele mai murdare industrii din lume. Printre efectele pe termen lung se numara poluarea cursurilor de apa si a panzei freatice, distrugerea vietii acvatice a raurilor si otravirea unor specii de pasari. Otravirea cronica afecteaza pe termen lung reproducerea si dezvoltarea pestilor, iar pentru om o lingurita cu 2% solutie de cianura este fatala.
     Mai mult, accidente si deversari de cianuri au loc anual in toate colturile lumii. In Romania la 7 ani dupa tragicul eveniment de la Baia Mare, la nivel European si international nu exista inca reglementari care sa previna aparitia unor dezastre ecologice similare. Romania insa, ca tara gazda a acestui accident, are acum o oportunitate si o datoria morala fata de proprii cetateni si fata de statele vecine de a pune capat acestei tehnologii periculoase.

Riscuri implicite

Riscurile asociate mineritului cu cianuri implica o serie extinsa de probleme ce pot aparea in gestionarea transportului, depozitarii si folosirii acestei substante toxice.

Accidentul de la Baia Mare ramane unul dintre cele mai relevante exemple in acest sens asa cum demonstreaza si Raportul UNEP din martie 2000. Potrivit acestuia doua concluzii principale s-au impus:
• Bresa in digul lacului de decantare a fost cauzata de o combinatie de factori – deficiente de operare si de intretinere a bazinului cat si vremea rea.
• Urme de cianura au fost identificate in Delta Dunarii la patru saptamani de la accidentul de la Baia Mare, la 2000 de km de sursa deversarii.

In ianuarie 2000, mii de tone de peste au murit in raurile Tisa si Dunare din cauza unei scurgeri de cianuri de la mina Aurul detinuta de compania australiana Esmeralda. 99 000 m de ape reziduale cu cianuri s-au reversat din lacul de decantare al minei provocand cel mai mare dezastru ecologic din Europa din ultima decada. Biologii au estimat ca fiind necesari 5 ani pentru repopularea cu peste si intre 10-20 de ani pentru refacerea totala a florei si faunei. Bazinul Tisei era unul dintre cele mai curate rauri din Europa adapostind cel putin 20 de specii protejate de peste. Vulturi pescari, egrete, vidre si alte pasari si mamifere au murit muncand peste otravit.

Bine ai venit pe EcoSapiens. Acesta este primul tau post, il poti edita, sterge sau poti crea altul nou.